Cercetări de Logică Juridică

" Filosofia a fost şi este, în primul rând, înţelepciune;  adică:  gând şi faptă cumpănite. Gând cumpănit:  prin ordinea şi unitatea puse în cunoştinţe; faptă cumpănită:  prin stabilirea principiilor din care decurg normele de conduită.  Sub ambele aceste raporturi, filosofia mijloceşte omului  orizonturi largi şi luminoase. Un om, cu cultură filosofică,  este presupus a fi înzestrat cu spirit critic în judecată  şi în acelaşi timp, stăpân pe hotărârile voinţei." C.Rădulescu-Motru  Rolul educativ al filosofiei,   Analele Academiei Române, Memoriile secţiunii literare, seria III, tomul XIII, mem.2, Monitorul oficial şi imprimeriile statului. Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1944, comunicare făcută în şedinţa publică de la 18 februarie 1944. Titlul pare să aducă elemente de noutate şi interes deosebite. Conexiunile făcute ulterior între ultimele cercetări şi informaţii de origine antică au pus într-o lumină nouă...

Abstract      Cunoașterea principiilor fundamentale ale acestei ramuri distincte ale ştiinţei juridice este necesară în aceasta fază de dezvoltare a dreptului comercial European, în lumina evoluțiilor înregistrate la nivelul Comunităţii Europene astfel încât funcționarea deplină a instituţiilor specifice a dreptului European să fie asimilată pe deplin. Prefață      Facem scurtă prezentare a importanței cunoașterii principiilor fundamentale de drept al profesioniștilor, care stau la baza sistemului de funcţionare al dreptului comercial European, şi care au ramuri diversificate al dreptului Român cât și al dreptului Comunitar European. Aceste principii au fost recunoscute ca atare de Noul Cod Civil implementând astfel o nouă noțiune ce aparține exclusiv profesioniștilor.      Cunoașterea principiilor fundamentale ale acestei ramuri ale ştiinţei juridice apar necesare pentru ca, pe de o parte, în actuala fază de dezvoltare a dreptul...

1. Oamenii, de la începuturi, în toată preistoria și istoria noastră străveche, veche, medievală, modernă și, parțial, contemporană, oamenii au acționat conform credințelor lor dominante din acele vremuri.  Nici astăzi nu se poate spune că nu se gîndește în funcție de credințele noastre, fie ele științifice (și adevărul științific poate fi o ”credință” pentru cel care crede în adevărul științific!), fie ele religioase (în filosofia confesiunii proprii), ori pur și simplu credința hazardului, după care totul este întîmplător în haos, ori în credința determinismului (conform căreia totul are o cauză și un efect care decurge din acea cauză). Ca oameni ai acestor locuri, recunoscute de mulți drept ”Grădina Maicii Domnului”, ei au fost legați de geniul acestui pămînt. Statornicia lor autohntonă este dovada că mai sunt și acum, aici, prin generațiile care au rămas, rămîn și vor rămîne. Ca să refundamentăm rostul nostru, ca națiune și ca stat aici, în Carpați, pe Dunăre și la ...